Martine Granek-Catarivas este medic specialist în medicină de familie, afiliată Facultății de Medicină a Universității din Tel Aviv și serviciilor de sănătate Clalit din Israel. A condus timp de aproximativ două decenii unul dintre cele mai mari departamente de medicină de familie din Israel și a fost implicată în formarea cadrelor didactice și a viitorilor medici de familie. În EURACT, face parte din structurile de conducere și a coordonat comitetul științific al conferinței de la Iași, activitatea sa fiind axată pe standarde educaționale, dezvoltarea medicinei de familie și recunoașterea rolului acestei specialități în sistemele de sănătate.
- Cum păstrăm asistența medicală primară umană, în timp ce folosim tot mai multe instrumente digitale și inteligența artificială?
Da, aceasta este într-adevăr o întrebare foarte dificilă. Este tema principală a conferinței noastre, mai ales pentru că, în medicina de familie, abordăm problemele particulare ale pacienților noștri sau ale familiilor pe care le tratăm. Ne dorim, așadar, să avem o relație foarte personalizată cu pacientul, iar aplicarea instrumentelor digitale și folosirea informațiilor generate de inteligența artificială trebuie privite ca un sprijin, ca un instrument care ar trebui să ne ajute, nu să înlocuiască această relație personalizată pe care o avem cu pacienții.
Chiar dacă avem mai mulți pacienți cu același diagnostic, aș spune că nu aplicăm neapărat aceeași soluție oferită de inteligența artificială sau de orice alt instrument digital. Trebuie să alegem ceea ce este potrivit pentru pacientul sau familia aflată în fața noastră.
- Ce competențe ar trebui să învețe acum tinerii medici de familie pentru a fi pregătiți pentru un viitor digital?
Cred că, fără îndoială, trebuie să învețe să folosească aceste instrumente. Este un instrument suplimentar, cu care trebuie să se familiarizeze, atât pentru tratarea pacienților, cât și pentru formarea tinerilor studenți sau rezidenți. Așadar, cu toții trebuie să ne familiarizăm cu aceste instrumente.
Trebuie să știm și cum să fim critici față de ele, nu doar să aplicăm orice soluție oferită de inteligența artificială. Devine parte din viața noastră, deci nu există scăpare, nici măcar pentru medicii de familie, însă trebuie să învățăm să o folosim și, în același timp, să o privim critic.
- Care sunt cele mai mari diferențe pe care le vedeți între țări în educația pentru asistența medicală primară?
Sunt aici ca reprezentantă a EURACT, care este Asociația Europeană a Profesorilor de Medicină de Familie. Noi lucrăm la elaborarea unor standarde de îngrijire și a unor standarde de educație medicală care să poată fi aplicate în toate țările europene membre ale acestei asociații.
Este, de fapt, o organizație care încearcă să ajute țările care poate sunt puțin în urmă sau în care medicina de familie ori medicina generală nu este încă bine recunoscută ca specialitate. Încercăm să dezvoltăm un curriculum care să aducă toate aceste țări la același standard de educație și la același standard de îngrijire.
Pentru că rezultatul final trebuie să fie îmbunătățirea nivelului de îngrijire a populației prin educație. Există diferențe, dar lucrăm asupra acestor diferențe și încercăm să ajutăm țările care au cea mai mare nevoie de sprijin.
- Dacă ați putea schimba un singur lucru în educația pentru medicina de familie la nivel european, care ar fi acela?
Principala problemă care înțeleg că există în Europa este lipsa reală de medici generaliști sau medici de familie. De aceea trebuie să facem această specialitate mai atractivă, astfel încât tinerii să își dorească să fie medici care lucrează în comunitate, în medicina generală.
Standardele ar trebui să fie ridicate, cred eu, dar și recunoașterea ar trebui să fie la fel de ridicată — din partea autorităților, a guvernului, a Ministerului Sănătății și chiar a populației. Pacienții trebuie să înțeleagă că acest așa-numit „medic de bază” este cel care are foarte multă responsabilitate în îngrijire și care primește acum o pregătire mult mai bună, fiind cu adevărat competent și capabil să îngrijească foarte multe afecțiuni medicale.
Recunoașterea din partea populației este importantă. Este o chestiune la care trebuie lucrat și poate trebuie să explicăm mai bine ceea ce facem decât s-a făcut până acum.
- În România avem o mare problemă cu tinerii medici care pleacă din țară pentru a practica medicina în străinătate. Cum ar putea fi oprit acest fenomen?
Nu știu cu adevărat care este problema specifică din România. Știu însă că, în multe țări, medicii de familie nu primesc aceeași remunerație ca alți medici. Iar dacă nu sunt considerați specialiști, uneori poate fi într-adevăr frustrant să muncești mult și să fi învățat mult pentru a ajunge în punctul în care îți asumi responsabilitatea generală pentru pacienții tăi și pentru familiile de care ai grijă.
Așadar, poate este nevoie, din nou, de o recunoaștere mai bună, poate de un salariu mai bun, poate și de condiții mai bune de lucru, de mai mult sprijin și de muncă în echipă. Și, poate, de organizații care să ne susțină mai bine, cu adevărat.
Alte materiale realizate în cadrul Conferinței EURACT 2026:
