Conferința Educațională EURACT cu numele „Teaching Tomorrow’s Family Doctors: Keeping Patients Close at Heart in the Digital Era” („Formarea medicilor de familie de mâine: cum păstrăm pacientul aproape de inimă în era digitală”) a avut loc la Iași în perioada 23 – 25 aprilie 2026.
Conferința, un eveniment de referință pentru comunitatea medicală atât din țară, cât și din străinătate, a reunit peste 200 de participanți din 38 de țări, cei mai mulți fiind din România – 78. Organizatorii au precizat că numărul de lucrări care a fost acceptat este unul impresionant. Inițial au fost primite 184 de rezumate, iar procesul de selecție a fost unul foarte riguros. Astfel, au fost acceptate pentru a fi prezentate 150 de lucrări în decursul a două zile, sub diverse forme: postere, ateliere sau prezentări orale.
„Numărul semnificativ de participanți și numărul impresionant de lucrări reflectă și conturează importanța acestei conferințe, atât pe plan local cât și pe plan național. Am putea spune, fără să exagerăm, că deja conferința are răsunet și pe plan internațional, comunitățile și societățile medicilor de familie fiind conectate cu noi”, a declarat dr. Răzvan Miftode, președintele Comitetului Local de Organizare al evenimentului și reprezentant al României în Consiliul EURACT.
Tema a fost aleasă acum doi ani
În deschiderea evenimentului, Nele Michels, președinta EURACT, a apreciat că evenimentul are o valoare semnificativă pentru că fiecare dintre cei prezenți poate îndeplini mai multe roluri, funcții sau poate avea chiar mai multe identități, asemenea unui caleidoscop.
„Cred că sunteți aici pentru a învăța, pentru a prezenta, pentru a asculta și pentru a vorbi, pentru a vă îmbogăți experiența, pentru a crea conexiuni, uneori și pentru a vă deconecta, pentru a experimenta, pentru a face networking, pentru a râde, pentru a reflecta și pentru a gândi. Sunt sigură că sunteți aici pentru a face parte din comunitatea noastră dedicată educației în medicina de familie și, probabil, sunteți aici și datorită promisiunii a ceea ce urmează”, a precizat Nele Michels.
Martine Granek-Catarivas, președinta Comitetului Științific al Conferinței EURACT, a explicat în deschiderea evenimentului că în urmă cu doi ani, când a fost aleasă tema, amploarea pe care o avea inteligența artificială nu era atât de mare. „Atunci ni s-a părut că suntem foarte originali când am ales să ne concentrăm pe această temă, între timp ea este dezbătută pe toate platformele. Dar cred că avem în continuare câteva întrebări specifice pentru noi înșine, pe care le vom discuta aici, în această conferință, atât în calitate de medici de familie, cât și de educatori”, a precizat Martine Granek-Catarivas.
Prima întrebare este adresată celor implicați în educație și se referă la modul în care ar trebui să fie schimbată perspectiva asupra a ceea ce reprezenta, acum două sau trei decenii, obiectivul educațional principal.
„Atunci obiectivul era cum să îi învățăm pe studenți și pe rezidenți să fie autonomi în medicina bazată pe dovezi. Mai exact, cum să îi învățăm să găsească singuri răspunsuri la întrebările lor clinice. Iar acum îi învățăm cum să se bazeze pe un sistem virtual care face munca de a găsi răspunsurile în locul lor? Este acesta lucrul pe care ni-l dorim acum? Și, dacă privim adevărul în față, noi îi învățăm pe ei sau ei ne învață pe noi?”, a completat președinta Comitetului Științific al Conferinței EURACT.
Barierele din medicina de familie
La eveniment a fost prezent și Thomas Frese, președintele WONCA Europe (organizația europeană a medicilor de familie și a medicinei generale) care a precizat că în acest moment medicina de familie din Europa se află într-un moment destul de critic. Deși ar exista potențial pentru a funcționa ca un pilon central al unui sistem de sănătate eficient, care să fie orientat în primul rând către prevenție, există mai multe bariere.
„În primul rând, trebuie recunoscut faptul că percepția publică asupra disciplinei noastre rămâne o provocare semnificativă. Medicii de familie sunt adesea percepuți mai degrabă ca administratori ai accesului în sistem decât ca medici cu pregătire înaltă, capabili să ofere îngrijire complexă și continuă pacienților noștri. Un al doilea aspect îl reprezintă constrângerile legislative, economice și administrative, care limitează aria de acțiune și eficiența medicinei de familie. În majoritatea țărilor europene lucrăm într-un cadru strict reglementat, care reduce flexibilitatea, crește povara birocratică și restrânge procesul decizional medical”, a precizat Thomas Frese.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a fost reprezentată de prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul instituției. Acesta a apreciat că tema conferinței nu este doar una de actualitate, ci mai ales relevantă pentru transformările care există acum în medicină.
„Era digitală oferă oportunități extraordinare, dar în același timp ne provoacă să păstrăm esența relației medic-pacient: empatia, apropierea și responsabilitatea față de fiecare persoană. Astfel, rolul medicului de familie devine mai complex și mai important ca niciodată. Universitatea noastră este onorată să facă parte din această inițiativă și să contribuie la dialogul academic și profesional desfășurat în aceste zile”, a declarat rectorul UMF Iași.
Conferința Educațională EURACT 2026 a fost organizată de European Academy of Teachers in General Practice/Family Medicine și Societatea Națională de Medicina Familiei din România (SNMF). Partenerii academici și instituționali ai evenimentului au fost Colegiul Medicilor Iași și Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF Iași).
